The deep conversation between a Japanese architect and a French actress forms the basis of this celebrated French film, considered one of the vanguard productions of the French New Wave. Set in Hiroshima after the end of World War II, the couple — lovers turned friends — recount, over many hours, previous romances and life experiences. The two intertwine their stories about the past with pondering the devastation wrought by the atomic bomb dropped on the city.
Elle (Emmanuelle Riva) este o tânără actriță, jurnalist și scriitor francez ce vine în Hiroshima în 1959 să înțeleagă ce s-a întâmplat cu adevărat acolo și să realizeze un film despre Pace în care să interpreteze rolul principal. Printre momente ale exploziei nucleare, corpurile unor iubiți îmbrățișați, victime ale catastrofei și încercarea de a reconstitui imaginea și orașul bombardat, ea se îndrăgostește de Lui (Eiji Okada), dar o iubire veche ce o poartă unui soldat german, mort în timpul celui de-al doilea Război Mondial și remușcările ce-l apasa pe noul ei iubit, că a supraviețuit, în timp ce toată familia a fost victima atacului nuclear, îi determină să analizeze cu multă atenție nouă poveste de dragoste din viața lor și ei trebuie să ia o hotărâre corectă. Trecut sau viitor? Filmul este greu de văzut, dragostea se îmbină cu amintirile, pacea cu războiul, dar este un film deosebit… “În elementele povestirii par a fi mai mult o scuză pentru film decât filmul însuşi, care uimeşte şi surprinde mereu, oferind desfăşurări pe care mintea nu le poate percepe imediat. Există tot timpul în film o atmosferă de semnificaţii vinovate, Hiroşima, războiul, dragostea pierdută, neliniştea care însă ramân elemente separate şi nici nu intenţioneză să se cristalizeze.” – Peter Harcont 1974 (Film Comment).
Trailer: